Monografia comunei

Situată în inima Dobrogei, în imediata vecinătate a municipiului Constanța, comuna Cumpăna este o comunitate dinamică, în care identitatea satului dobrogean se îmbină cu dezvoltarea unei localități moderne. Poziția geografică favorabilă, apropierea de Marea Neagră și de Canalul Dunăre–Marea Neagră, dezvoltarea continuă a infrastructurii și diversitatea culturală a comunității au contribuit, de-a lungul timpului, la conturarea profilului actual al comunei.

Cu o suprafață administrativă de 4.490,59 hectare, Cumpăna se află la aproximativ 5 kilometri de municipiul Constanța, într-un spațiu în care tradiția, multiculturalitatea și valorile comunității locale se întâlnesc cu ritmul unei localități aflate într-o permanentă transformare.

Poziția geografică/ Coordonate: 44°06′44″N 28°31′05″E

Prin aşezarea geografică prielnică şi a condiţiilor optime pentru dezvoltarea vieţii economice şi sociale, comuna Cumpăna se află încadrată în zona de influenţă a oraşului Constanţa.

Localitatea Cumpăna, aşezare rurală situată în zona de centru-sud a judeţului Constanţa la circa 5,00 km faţă de Municipiul Constanţa, se învecinează  pe  latura de sud-est cu localitatea Agigea, pe latura de nord-est cu Municipiul Constanţa, pe latura de nord-vest cu localitatea Valu lui Traian şi pe latura de sud are  Canalul Dunăre-Marea Neagra. Legăturile rutiere ale localităţii Cumpăna, cu localităţile învecinate se realizează astfel: cu municipiul Constanţa, prin Dc1 A şi DN39. Datorită construcţiei Canalului Dunăre-Marea Neagră, localitatea Cumpăna a pierdut o importantă cale de  comunicare  cu partea de sud a judeţului Constanţa, legătura  rutieră cu partea de sud deviindu-se prin localitatea Agigea.

Un proiect important și foarte așteptat l-a constitui Nodul rutier de la Cumpăna (A4 – km 16+700), deschis pe 23 februarie 2026, acesta fiind crucial pentru fluidizarea traficului din sudul litoralului și conectarea localității la rețeaua de autostrăzi. Această investiție modernizează infrastructura, reduce timpii de așteptare spre Constanța și oferă acces rapid de pe DN 39E către A4.

Modernizarea infrastructurii rutiere stimulează dezvoltarea economică a comunei Cumpăna, facilitând accesul către polii industriali și comerciali.

Vegetaţia specifică este o vegetaţie de stepă ce aparţine floristic provinciei Est – Europene, subprovincia Pontica. Speciile predominante sunt: păiuşurile stepice, arbuştii, arborii şi flora ruderală (troscot, nalbă, urda vacii, scaieţi, etc.)

Vegetaţia naturală de pe teritoriul comunei a fost modificată antropic şi s-au format pajişti secundare. Fauna specifică este formată din rozătoare, reptile, insecte şi păsări.

Datorită depozitării pământului excavat pe suprafaţa comunei, acum există un deal artificial, care ocupă mai multe ha şi pe care a crescut vegetaţia.

Relieful localităţii se prezintă sub forma unui podiş tubular-Podişul Topraisar, fiind așezat pe vechi formațiuni sarmatiene și coaternare. Podișul are aspectul unei câmpii ondulate, fragmentate în văi înguste, având direcția generală de scurgere de la V la E.

Teritoriul comunei Cumpăna este aşezat pe cumpăna de ape la cota medie de aprox. 62 metri, de unde s-a dat şi numele localităţii. În această zonă nu sunt ape cu debit permanent, doar văi uscate cu ape din ploi şi zăpezi.

Un izvor foarte mic întâlnim în partea de est a satului, ce se scurge printr-o vale îngusta numită “Derea”, denumire ce îi provine de la cuvântul turcesc „Dere”.

Suprafața totală a comunei este de 4490,59 ha, din care 3696,07 teren arabil și 794,52 ha teren intravilan, comuna fiind structurată în 207 străzi, cu 112 km de drumuri în interiorul comunei.

Teritoriul comunei Cumpăna se situează în sectorul climei de litoral maritim. Influenţa Mării Negre se resimte pe o zonă lată de 15 – 20 km., deci cuprinde şi această zonă.

Comuna Cumpăna este aşezată într-una din cele mai frământate provincii româneşti (în trecutul ei istoric) ”Dobrogea” – pământ cuprins între Dunăre şi Mare,  ca un uriaş debarcader bătut de vânturile şi valurile Mării Negre.

Cum că localitatea are origini mult mai vechi o atestă lucrarea lui Nicolae Iorga, ,,Opere economice’’ apărută la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică în 1982.

Stăpânirea otomană care se stabileşte în Dobrogea în secolul al XV-lea impune o colonizare masivă cu elemente turceşti şi tătăreşti. „Existenţa ocupaţiei turceşti este atestată de numele satelor dobrogene care majoritatea aveau nume turceşti şi erau locuite cu precădere de turci şi, cu toate acestea, studiile efectuate demonstrează că mai este încă multă populaţie românească în Dobrogea” (Ion Ionescu de la Brad).

Prima informaţie despre numele aşezării este din 1870 – Hasidülüc – nume ce apare în lucrarea lui Ion Ionescu de la Brad.

După 1877 Dobrogea este eliberată de sub jugul otoman, conducerea comunei fiind luată de autorităţile române. O parte din locuitorii turci şi tătari s-au retras odată cu armatele turceşti după 1877. Mari suprafeţe de teren au trecut în proprietatea statului român. Cele mai mari colonizări de români din Transilvania, Oltenia şi Muntenia au avut loc între anii 1882-1889, 1904-1905 (mocani), 1923-1924 (regăţeni).

În 1924, satul Hasidülüc are un deputat în Parlament, în persoana lui Constantin Alimănişteanu, rudă cu Ion Brătianu. Graţie lui, satul îşi schimbă numele din Hasidülüc care înseamnă „primul rod” în Cumpăna (prin legea administrativă 1926), luându-se în calcul că aşezarea este la o înălţime de aproximativ 60 m, relief ce formează o cumpănă între două bazine hidrografice ce se scurg spre est şi vest.

Pe teritoriul comunei a avut moşie şi casă fostul prim-ministru şi sfetnic al lui Cuza, Mihail Kogălniceanu, care a locuit aici multă vreme, într-o căsuţă care nu mai există.

Prin construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră, satul Straja este dezafectat şi populaţia strămutată în Cumpăna, la bloc, mărindu-se, astfel, numărul locuitorilor. Singurul semn al existenţei acelui sat este Monumentul Tineretului, sculptură care redă un înger fără aripi, creat de renumitul artist plastic Pavel Bucur (68 ani).

Unul dintre cele mai valoroase argumente privind vechimea locuirii în această zonă îl reprezintă cadranul solar roman descoperit la Cumpăna.

Piesa arheologică, este cea mai importantă dintre cele descoperite pe teritoriul comunei. Realizată din marmură și datată în secolul al II-lea d.Hr., are dimensiunile de 48,5 × 37,5 cm și greutatea de 16,5 kg. Cadranul solar se află în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și este clasat în categoria juridică Tezaur a patrimoniului cultural național mobil.

Această descoperire constituie unul dintre cele mai importante repere arheologice asociate teritoriului comunei Cumpăna.

Populația comunei Cumpăna este de 21962 locuitori, din care la 31 decembrie 2025, un număr de 17140 locuitori au domiciliul stabil în localitate.

Din totalul populației, 90 % îl reprezintă românii, musulmanii – 6%, romii – 2%,  aromânii – 1%, iar 1 % nu se cunoaște apartenența etnică.

Pe teritoriul comunei există un număr de 7436 de gospodării.

În ultimii cinci ani au fost ridicate un număr de 946 de construcții cu destinație familială.

Comuna Cumpăna dispune de o rețea extinsă de instituții și servicii publice, care deservește o comunitate aflată în continuă dezvoltare.

În domeniul educației funcționează Creșa „Rază de Soare”, trei grădinițe cu program prelungit – „Florilor”, „Sfânta Maria” și „Paradisul Copiilor” – precum și Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu”, care asigură învățământ primar, gimnazial, liceal și profesional.

Infrastructura educațională și socială este completată de Centrul de Îngrijire Copii Tip After School și Centrul Socio-Educativ.

În domeniul sănătății funcționează Centrul Multifuncțional de Asistență Socio-Medicală, cabinete de medicină de familie și specialitate, cabinete stomatologice, laboratoare de analize, farmacii, servicii private de sănătate, un centru de îngrijiri paliative și servicii rezidențiale pentru vârstnici.

Viața culturală este susținută de Căminul Cultural, Biblioteca Comunală „Stela Iorga”, Muzeul Satului, Școala de Balet „Nicolae Spirescu” și numeroase formații și ansambluri artistice.

Rețeaua stradală a comunei Cumpăna cuprinde, potrivit evidențelor administrației locale, 207 străzi, însumând aproximativ 112 km de drumuri.

Legătura tradițională cu municipiul Constanța și rețeaua națională de drumuri se realizează prin DN39/DN39E și arterele locale de conexiune.

Un moment major pentru infrastructura comunei a avut loc la 23 februarie 2026, când a fost deschis circulației Nodul Rutier Cumpăna A4 (km 16+700) – DN39E, amplasat în zona Prelungirea străzii Tractorului.

Noul nod asigură accesul direct al comunei la Autostrada A4 – Centura Constanței, îmbunătățind conexiunile cu municipiul Constanța, Portul Constanța, principalele drumuri naționale și rețeaua națională de autostrăzi.

Profilul economic al comunei s-a diversificat considerabil, agricultura tradițională fiind completată de comerț, servicii și activități de producție.

Agricultura

Din suprafața administrativă de 4.490,59 ha, aproximativ 3.696 ha sunt reprezentate de teren arabil.

Principalele culturi sunt cerealele și plantele tehnice – grâu, orz, porumb și floarea-soarelui. Zootehnia este reprezentată prin creșterea bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor și păsărilor.

Producție, comerț și servicii

Economia locală include întreprinderi mici și mijlocii și persoane fizice autorizate care activează în domenii precum industria alimentară, alimentația publică, comerțul, construcțiile, confecțiile metalice, tâmplăria PVC și aluminiu, producția de mobilier, tipografia și publicitatea, service-ul auto și serviciile personale.

Poziția imediat adiacentă municipiului Constanța și conectarea directă la A4 sporesc potențialul comunei pentru dezvoltarea activităților comerciale, logistice și de servicii.

Identitatea actuală a comunei Cumpăna este strâns legată de investițiile și activitățile desfășurate în educație, cultură și sport.

1. Educația

„Educația este cel mai frumos dar pe care îl poate dobândi omul.”
— Platon

Educația reprezintă una dintre prioritățile administrației publice locale, comuna Cumpăna dispunând de o infrastructură educațională care acoperă toate nivelurile de pregătire, de la educația antepreșcolară și preșcolară până la învățământul liceal și profesional.

Învățământ antepreșcolar

Creșa „Rază de Soare”
Asigură servicii de educație și îngrijire pentru 116 antepreșcolari.

 

Învățământ preșcolar

În comuna Cumpăna funcționează trei grădinițe cu program prelungit, frecventate de 468 de preșcolari:

  • Grădinița cu Program Prelungit „Florilor”;

  • Grădinița cu Program Prelungit „Sfânta Maria”;

  • Grădinița cu Program Prelungit „Paradisul Copiilor”.

 

Învățământ primar, gimnazial, liceal și profesional

Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna reprezintă principala instituție de învățământ din localitate, cu un efectiv de 1.522 de elevi, asigurând educația la nivel primar, gimnazial, liceal și profesional.

În cadrul învățământului liceal sunt disponibile specializări în domeniile:

  • Turism și alimentație / Servicii – calificarea Tehnician în turism;

  • Electromecanică – calificarea Tehnician electromecanic.

Învățământul profesional asigură pregătirea elevilor pentru calificări precum:

  • ospătar (chelner), vânzător în unități de alimentație;

  • frizer;

  • coafor;

  • manichiurist;

  • pedichiurist.

 

Educație și sprijin după orele de curs

Infrastructura educațională este completată de:

Centrul de Îngrijire Copii Tip „After School”, destinat sprijinirii copiilor și familiilor prin activități educative și de supraveghere după încheierea programului școlar;

Centrul Socio-Educativ Cumpăna, în cadrul căruia sunt desfășurate activități cu caracter educativ și social pentru copiii și tinerii din comunitate.

 

Activități educative și de dezvoltare personală

Educația din Cumpăna este completată prin proiecte, parteneriate și activități menite să încurajeze creativitatea, dezvoltarea aptitudinilor și petrecerea constructivă a timpului liber.

Printre acestea se numără:

  • Atelierul de Creație „Lumină și Culoare”;

  • Grupul de Chitară „Lira Folk”;

  • activitățile și proiectele realizate în parteneriat cu Centrul de Îngrijire Copii Tip „After School” și Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Cumpăna.

 

2. Cultura

„Viața unei națiuni este cultura ei proprie.”

Viața culturală a comunei Cumpăna se construiește în jurul păstrării și promovării tradițiilor dobrogene, al valorificării diversității etnice și al implicării copiilor și tinerilor în activități artistice. De-a lungul anului, Primăria și Consiliul Local Cumpăna, alături de instituțiile, organizațiile și comunitățile locale, organizează și susțin manifestări culturale, artistice, educative și tradiționale.

Manifestări culturale și tradiționale

Calendarul cultural al comunei cuprinde evenimente dedicate valorilor și tradițiilor românești, istoriei naționale, multiculturalității Dobrogei și principalelor momente din viața comunității.

Printre manifestările reprezentative se numără:

  • Ziua Culturii Naționale – Omagiu lui Mihai Eminescu „Luceafărul Poeziei Românești”;

  • manifestările dedicate Unirii Principatelor Române, Zilei Europei, Zilei Drapelului Național, Zilei Imnului Național, Zilei Limbii Române, Zilei Dobrogei și Zilei Naționale a României;

  • Festivalul Național pentru Tineri Interpreți „Dor de Cânt Românesc”;

  • „Conviețuire Interetnică pe Plaiuri Dobrogene”, manifestare dedicată comunităților etnice și tradițiilor specifice Dobrogei;

  • Festivalul „Dobroge, Mândră Grădină”;

  • Festivalul Național de Folclor pentru Copii și Tineri Interpreți ai Cântecului și Dansului Popular „Dobroge, vatră de folclor”;

  • Târgul Dobrogean;

  • Festivalul Șuberecului, dedicat gastronomiei, multiculturalității și conviețuirii interetnice;

  • manifestările dedicate Zilei Satului Românesc;

  • evenimentele organizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă, dedicate copiilor, vârstnicilor și familiilor din comunitate.

Acestora li se adaugă, pe parcursul anului, manifestări educative, sociale, religioase și comunitare organizate cu prilejul unor sărbători naționale, internaționale sau tradiționale.

 

Ansambluri și formații artistice

Căminul Cultural Cumpăna reprezintă unul dintre principalele centre ale vieții artistice locale. În cadrul acestuia își desfășoară activitatea mai multe ansambluri și formații care contribuie la păstrarea și promovarea patrimoniului cultural local:

  • Ansamblul Folcloric „Româncuța”, cu o activitate de peste 20 de ani;

  • Ansamblul Folcloric „Mugurașii Cumpenei”;

  • Ansamblul Folcloric „Boboceii Cumpenei”;

  • Ansamblul Folcloric „Speranța”;
  • Ansamblul Folcloric „Doina Cumpenei”, sub îndrumarea maestrului coregraf Constantin Olteanu și a asistentului coregraf Oana Olteanu;

  • Ansamblurile de Dansuri Turcești „Kardelen” („Ghiocelul”) și „Goncalar”, coordonate de prof. Firdes Musledin, prin intermediul căruia sunt păstrate și promovate cultura, tradițiile și obiceiurile comunității turce din Cumpăna;

  • Trupa de Street Dance „Aio Kids”, coordonată de instructor Bianca Boca.

Ansamblurile locale participă la festivaluri și manifestări culturale desfășurate la nivel local, județean, național și internațional, contribuind la promovarea comunei Cumpăna și a patrimoniului cultural dobrogean.

În localitate funcționează, de asemenea, Star Dance Studio, coordonat de instructor Amalia Costea, precum și Școala de Dans „White Music”, manager Bruce Mavrodin, profesor Maria-Denisa Bordea.

 

Școala de Balet „Nicolae Spirescu”

Înființată în anul 2003 și găzduită în cadrul Centrului Comunitar „Sfânta Maria”, Școala de Balet „Nicolae Spirescu” completează oferta cultural-artistică destinată copiilor și tinerilor din Cumpăna.

Prin activitatea sa, școala contribuie la educația artistică a noilor generații și la diversificarea domeniilor culturale în care copiii și tinerii din comunitate își pot descoperi și dezvolta aptitudinile.

 

Biblioteca Comunală „Stela Iorga”

Biblioteca Comunală „Stela Iorga” Cumpăna își desfășoară activitatea din anul 1949, iar din 1963 funcționează în incinta Căminului Cultural Cumpăna.

De-a lungul timpului, biblioteca a devenit un reper al vieții culturale și educaționale locale, oferind acces la carte și lectură mai multor generații de locuitori ai comunei.

În anul 2001, Consiliul Local Cumpăna, în parteneriat cu organizația creștin-umanitară World Vision, a lansat publicația „Comuna mea, Cumpăna”, în contextul manifestărilor dedicate revenirii Dobrogei la România.

 

Muzeul Satului

Muzeul Satului Cumpăna, găzduit în cadrul Clubului Vârstnicilor, constituie un veritabil „arc peste timp”, prin obiectele și mărturiile păstrate aici despre viața, ocupațiile și tradițiile comunității locale.

Primele obiecte ale colecției au fost achiziționate începând cu anul 2002, iar în anul 2003 muzeul a fost constituit propriu-zis.

Prin patrimoniul său, Muzeul Satului contribuie la păstrarea memoriei comunității și la transmiterea către generațiile tinere a unor elemente definitorii pentru identitatea locală.

 

Monumente dedicate eroilor

Memoria celor care și-au pierdut viața în slujba țării este păstrată prin monumentele comemorative existente pe teritoriul comunei.

În Cumpăna se află patru monumente dedicate eroilor și veteranilor:

  • Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial;

  • Monumentul Eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial;

  • Monumentul Veteranilor de Război;

  • Monumentul Memorialul Eroilor.

Aceste monumente reprezintă locuri ale memoriei colective, în jurul cărora comunitatea organizează ceremonii de comemorare și manifestări dedicate eroilor neamului.

 

3. Sportul

Sportul este un mod de viață la Cumpăna. Sportul reprezintă una dintre componentele importante ale vieții comunității și, totodată, un domeniu prin care numele comunei Cumpăna este prezent în competiții județene, naționale și internaționale. Dezvoltarea sportului local are la bază atât susținerea performanței, cât și încurajarea sportului de masă, a educației prin mișcare și a participării copiilor și tinerilor la activități sportive.

 

Clubul Sportiv „Victoria” Cumpăna

Bazele mișcării sportive organizate au fost puse în anul 2002, prin înființarea Asociației Sportive „Victoria” Cumpăna, iar din anul 2017 activitatea a fost continuată și dezvoltată prin Clubul Sportiv „Victoria” Cumpăna.

Clubul reunește 422 de sportivi legitimați, copii și tineri care se pregătesc în cadrul celor șapte secții sportive:

  • gimnastică ritmică;

  • lupte;

  • fotbal;

  • rugby;

  • handbal;

  • șah;

  • scrimă.

Alături de acestea, în localitate sunt practicate voleiul, baschetul, judoul și alte arte marțiale, infrastructura destinată pregătirii sportive fiind completată și de o sală de judo dedicată copiilor și tinerilor.

 

Performanță sportivă

De-a lungul anilor, sportivii C.S. „Victoria” Cumpăna au obținut zeci de titluri și clasări pe podium la nivel național și internațional, rezultatele înregistrate în numeroase discipline transformând clubul într-unul dintre principalii ambasadori ai comunei Cumpăna în competițiile sportive.

Numai într-un an, rezultatele obținute ilustrează dimensiunea activității de performanță:

  • Gimnastică ritmică – 216 medalii, dintre care 121 de aur;

  • Lupte – 38 de medalii, dintre care 13 de aur;

  • Șah – 6 medalii obținute în competițiile naționale oficiale;

  • Fotbal – câștigarea Cupei României – faza județeană și faza regională, precum și două locuri I în Campionatul Județean de Fotbal la categoria juniori.

C.S. „Victoria” Cumpăna se remarcă, de asemenea, prin participarea la competiția națională „Cupa Satelor”, fiind singurul club din mediul rural a cărui echipă s-a calificat în toate finalele acestei competiții.

Dincolo de medalii și clasamente, sportul este privit la Cumpăna ca un instrument de educație, disciplină, sănătate, integrare socială și formare a spiritului de echipă, investiția în pregătirea sportivă a copiilor și tinerilor reprezentând, în același timp, o investiție în dezvoltarea noilor generații.


Competiții și evenimente sportive

Cumpăna a devenit, de-a lungul timpului, gazda unor competiții și manifestări sportive de nivel local, județean, național și internațional.

Un reper important îl constituie Turneul Internațional de Gimnastică Ritmică „Cumpăna Trophy”, competiție care aduce la Cumpăna sportive din țară și din străinătate.

Calendarul activităților sportive a mai cuprins, de-a lungul anilor, Turneul Internațional de Șah „Satori Art”, Campionatul Balcanic de Lupte, Cupa României la Oină, Campionatul Național de Oină, Cupa „Farul” la spadă, „Scrima – Arta Fair Play-ului la Cumpăna”, „Handbal cu Elena Frâncu”, „Și eu vreau să joc handbal”, competiții de Rugby-Tag, șah, fotbal juvenil și ciclism, precum și manifestări organizate în cadrul Săptămânii Europene a Sportului.

 

Complexul Sportiv „Sfântul Nicolae”

Dezvoltarea sportului de performanță este susținută și prin investițiile realizate în infrastructura de profil. Unul dintre cele mai importante proiecte este Complexul Sportiv „Sfântul Nicolae”, dezvoltat pe o suprafață de aproximativ 27.000 m² și conceput pentru practicarea mai multor discipline sportive.

Complexul cuprinde:

  • teren de fotbal, cu teren de oină marcat;

  • pistă de atletism cu 4 culoare;

  • zone pentru aruncarea ciocanului, discului și greutății;

  • terenuri pentru handbal, volei și baschet;

  • două terenuri de tenis;

  • spații pentru pregătirea și desfășurarea activităților sportive.

Infrastructura este completată de o clădire P+3E, cu vestiare, sală de conferințe, sală de mese, bucătărie și 20 de camere duble de cazare cu băi proprii, precum și de gradene cu 842 de locuri pentru spectatori și 4 locuri destinate persoanelor cu dizabilități, grupuri sanitare, spații pentru depozitarea materialelor sportive, cabină de pază și casă de bilete.

Prin numărul sportivilor legitimați, rezultatele obținute, diversitatea disciplinelor practicate și infrastructura dezvoltată, sportul ocupă un loc important în identitatea contemporană a comunei Cumpăna, iar performanțele copiilor și tinerilor care reprezintă localitatea duc numele Cumpenei pe podiumurile competițiilor din țară și din străinătate.

Viața religioasă a comunei Cumpăna reflectă istoria și diversitatea specifică Dobrogei. Comunitățile ortodoxă, musulmană și penticostală sunt reprezentate prin lăcașuri de cult cu istorii distincte, unele dintre acestea fiind strâns legate de evoluția localității, de la vechiul Hasi-Dülük până la Cumpăna de astăzi.

 

Geamia din Cumpăna

Prezența comunității musulmane la Cumpăna este atestată încă din perioada în care localitatea purta numele Hasi-Dülük (Hasidülük).

Una dintre cele mai valoroase mărturii documentare privind viața religioasă a vechii așezări datează din 1880. Ziarul Românul, în ediția din 13 iunie 1880, consemna construirea la Hassi-Dülüc a unei geamii din piatră, considerată la vremea respectivă una dintre cele mai frumoase din plasa Constanța. Construcția era realizată din cei 4.000 de lei turcești lăsați prin testament de un musulman, la care s-a adăugat contribuția locuitorilor comunei.

Existența geamiei este consemnată ulterior și de colonelul M. D. Ionescu, în lucrarea Dobrogia în pragul veacului al XX-lea, publicată în 1904. În descrierea comunei Techirghiol, din care Hasi-Dülük făcea atunci parte, autorul menționează existența a cinci geamii, dintre care una în Hasi-Dülük, fiecare având propriul hoge.

Vechea geamie avea o arhitectură adaptată specificului rural dobrogean, cu un turn de dimensiuni reduse, diferit de minaretele înalte și zvelte întâlnite la alte geamii din Dobrogea.

După mai bine de un secol, pe amplasamentul vechiului lăcaș de cult a fost construită, în anii 2010, noua Geamie din Cumpăna, continuând astfel prezența spirituală a comunității musulmane în localitate.

În anul 2022, în partea stângă a Geamiei s-a construit încă un minaret, înalt de 22 de metri, prin contribuția administrației locale, a comunității musulmane și a Muftiatului Constanța.

 

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”

Istoria primei biserici ortodoxe din Cumpăna este strâns legată de stabilirea aici, după Primul Război Mondial și reforma agrară, a unor familii venite din diferite regiuni ale țării.

În anul 1924, comunitatea ortodoxă a pus piatra de temelie a primului său lăcaș de cult, pe un teren ce aparținea deputatului Constantin Alimănișteanu. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1924 și 1928, prin contribuția locuitorilor, și a fost sfințită în anul 1937 de Episcopul Gherontie al Tomisului.

Construită din piatră și cărămidă, în formă de cruce și cu trei turle în stil bizantin, biserica a devenit principalul reper al comunității ortodoxe din localitate.

Primul preot al parohiei a fost Alexandru Dumitrescu, numit în anul 1928, cel care a contribuit la organizarea parohiei și, ulterior, la dezvoltarea și înfrumusețarea bisericii. Între anii 1965–1967, lăcașul de cult a fost pictat în stil bizantin, în tehnica tempera.

Biserica a trecut prin ample lucrări de reparații și consolidare în perioada 2007–2008, fiind resfințită la 15 august 2008.

Hramul „Adormirea Maicii Domnului”, sărbătorit în fiecare an la 15 august, reprezintă unul dintre momentele importante ale vieții religioase a comunității.

Actualii slujitori ai bisericii sunt: PC. Pr. Paroh Daniel, Ștefan POENARU, PC. Pr. Alin Cosmin BUMB. 

 

Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”

Dezvoltarea demografică a comunei și creșterea numărului de credincioși au determinat apariția celei de-a doua parohii ortodoxe din Cumpăna.

Demersurile pentru înființarea acesteia au început în anii ’90, iar la 1 martie 1997 au fost demarate lucrările de construire a Bisericii „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. În numai trei ani a fost ridicat noul lăcaș de cult, slujbele desfășurându-se, pe durata construcției, într-o mică capelă amenajată în curtea bisericii, devenită în prezent capelă mortuară.

Biserica, construită în formă de cruce, are o lungime de 27 de metri, trei turle și un pridvor susținut de șase coloane.

În data de 14 octombrie 2000 a fost săvârșită slujba de Târnosire Mare a Bisericii, cu acest prilej, un clopot de bronz de 300kg a fost donat de prim-ministrul de la acea vreme, Adrian Năstase.

Începând cu anul 2002, interiorul a fost pictat în tehnica „al fresco”, în stil neobizantin, pe o suprafață de aproximativ 800 m². Lucrările au fost finalizate în 2006, iar la 14 octombrie 2006, cu prilejul hramului, pictura a fost sfințită.

În timp, ansamblul parohial a fost completat cu clopotniță, cancelarie, sală de activități, lumânărar, aghiasmatar și cantină socială.

Un reper aparte îl reprezintă aducerea, la 28 septembrie 2009, a veșmintelor Sfintei Cuvioase Parascheva, care au rămas în biserica din Cumpăna.

Parohia are și o importantă componentă socială. În anul 2000 a fost înființată o cantină socială, în cadrul unui parteneriat între parohie, Arhiepiscopia Tomisului, administrația publică locală și World Vision, având între obiective sprijinirea copiilor și prevenirea abandonului școlar. Activitatea socială a continuat ulterior alături de Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Cumpăna.

Actualii slujitori ai bisericii sunt: PC. Pr. Paroh Ion SOARE, PC. Pr. Lect. Univ. Dr. Habil. Cosmin-Tudor CIOCAN, PC. Pr. Ioan-Emanuel SOARE. 

 

Biserica Penticostală „Betania”

Comunitatea penticostală din Cumpăna este reprezentată de Biserica Penticostală „Betania”, care își definește misiunea prin proclamarea credinței creștine și trăirea vieții în conformitate cu Sfânta Scriptură.

Istoria comunității s-a construit de-a lungul mai multor decenii, în jurul familiilor și credincioșilor care au contribuit la formarea și dezvoltarea bisericii.

 

Troița de la intrarea în localitate

În anul 2007, la intrarea în localitate a fost ridicată o troiță, devenită unul dintre reperele religioase amplasate în spațiul public al comunei.

Stabilirea relaţiilor de înfrăţire, de parteneriat între locălitaţile cu care comuna Cumpăna are încheiate acorduri de înfrăţire contribuie la dezvoltarea de legături multilaterale, la mai buna cunoaştere reciprocă şi la instaurarea unor sentimente de prietenie şi respect reciproc, de colaborare economică, culturală, mediu, sănătate, educaţie, turism cultural internaţional. Comuna Cumpăna are încheiate acorduri de infraţire cu localităţile:

Republica Moldova, Raionul Anenii Noi, Comuna PUHACENI;

Republica Bulgaria, Judeţul Dobrich, Comuna DOBRICHKA;

Grecia,  Judeţul Imathia, Municipalitatea MELIKI;

Republica Turcia, Municipalitatea AKCAY;

Republica Moldova, Municipiul Chişinău, comuna BUDEŞTI;

Israel, Localitatea BEER TUVIA;

Republica Moldova, Raionul Străşeni, Oraşul STRĂŞENI;

Republica Moldova, Raionul Făleşti, Comuna SĂRATA VECHE;

Republica Moldova, Raionul Cantemir, Comuna CAPACLIA;

Letonia, Municipiul JEKABPILS;

Belgia, oraşul  MAASMECHELEN;

China, Shanghai, Districtul Fenghian, oraşul ZHUANGHANG;

România, judeţul Vâlcea, Comuna PRUNDENI;

România, judeţul Neamţ, Comuna VÎNĂTORI – NEAMŢ;

România, județul Neamț, comuna Vînători Neamț ;

Republica Moldova, Sectorul Rişcani, municipiul Chişinău, oraşul CRICOVA;

Ucraina, Regiunea Cernăuţi, comuna MAHALA, Raionul Noua Suliță;

Republica Turcia, oraşul EDREMIT;

Republica Moldova, Raionul Leova, Orașul Cricova;

Republica Moldova, Raionul Ialoveni, Localitatea Nimoreni;

Republica Moldova, Municipiul Chișinău, Comuna Bubuieci.

Skip to content